ALEKZANDER-Recenzie carte


ALEKZANDER-Recenzie carte




,,Alekzander’’ este un roman scris de A. Stephanie, cel mai recent de altfel. A fost publicat în 2019 în 2 volume.
Această carte prezintă povestea de dragostea dintre doi tineri, Alekzandre, pe scurt Alek, şi Zhavia,cea din perspectiva căreia sunt relatate întâmplările.
Acţiunea debutează la înmormântarea tatălui lui Alek, care este şi fratele vitreg al celei mai bune priete a Zhavaiei. Aceasta decide să-i dea un telefon lui Alek perntru a-l anunţa de tragicul eveniment, având în vedere că familia lui nu s-a sinchisit să o facă. Imediat după aceea, Zhavia îşi surprinde iubitul şi cea mai bună prietenă sărutându-se.
Următoarea zi, protagonista se îndrepta spre casa fostei celei mai bune prietene pentru a-i înapoia lucrurile rămase în urma relaţiei dintre ea şi, acum, fostul iubit. Când uşa se deschide îl vede pe Alek ce recunoaşte vocea care l-a înştiinţat de moartea tatălui său.
În acea zi urma ca aceştia să plece spre facultate. Datorită situaţiei complicate Zhavia ajunge să-I insoţească pe Alek şi pe Malakai, prietenul acestuia (cu care am făcut deja cunoştinţă într-o altă creaţie a autoarei) în defavoarera fostlui iubit. Situaţia nu i-a picat bine lui Alek ţinând-o pe Zhavia tot drumul într-o abundenţa de reproşuri, insulte şi replici acide.
Astfel, punctul de plecare al romanului este stabilit, urmând ca cei doi să-şi croiască drumul spre o relaţie.
Tipic autoarei, eroii acestei cărţi trebuie să aibă parte de nişte trecuturi tumultoase a căror greutate să o resimtă în continuare.
Zhavaia nu-şi poate incălca promisiunile făcute surorii ei cât aceasta încă era în viaţă, chiar dacă acele decizii luate cu ani în urmă nu o mai definesc şi nu o mai fac fericită, aceasta continua să-şi trăiască viaţa bazându-se pe ele. Acestea crează la nivelul protagonistei un conflict intrerior ce se accentuează până în punctul în care ea este capabilă să îl elimine.
Cu sitiuaţia lui Alek suntem deja familiarizaţi, aici fiind prezentate repercursiunile evenimentelor din romanul ,,Malakai’’. Acesta este în continuare bântuit de amintirea Hannei, şi iubirea pentru aceasta ce nu va fi niciodată împărtăşită, acum că ea este moartă.
Primul volum din cele două înfăţişează apropioerea celor doi şi drumul parcurs de la a se urî, la a simţi că nu pot trăi unul fără celălalt, pe cănd cel de-al doilea prezintă cum aceştia îşi depăşesc problemele personale, progresele celor doi îmbinându-se armonios.
Specific acestui conflict, jocul de-a şoarecele şi pisica este prezent dar modul în care este executat m-a impresionat, tachinările dintre cei doi m-au făcut adesea să râd cu voce tare, în timp ce certurile aveau la bază, în principiu, nişte motive bine definite şi realiste, ştiind totodată când să se îcheie pentru a nu se lungii mai mult decât era necesar.
Am apeciat că odată ce au trecut de certurile prosteşti nu s-au mai întors la ele, reflectând clar evoluţia fiecărui personaj.
Relaţia celor doi este dinamică, plină de viaţă, de trăiri şi de sentimente.
 Chiar dacă şi această carte a fost prima data publicată pe wattpad, şi în continuare se pot resimţii anumite influenţe ale aceste platforme, personajele şi povestea sunt mult mai complexe şi mai bine intocmite decâ în alte cărţi scrise de aceasta în trecut.
Stilul autoarei lejer de a scrie este în continuare prezent, şi chiar dacă nu este bogat în elemente artistice , nu-i va lipsi niciodată expresivitatea, o combinaţie ce o face imposibil de lăsat din mână. Am observant o imbunătăţitre la nivelul structurării frazelor, a dialogului, a intregii cărţi de fapt, şi de abia aştept să văd ce va mai publica A. Stephanie pe viitor.
Pentru cei ce au citit ,,Malakai’’ înainte, nu vă faceţi griji, acesta îşi face prezenţa, o variantă mai matură, mai veselă a celui de dinaintea Hannei, dar tot Malakai, cu tot cu crizele lui de personalitate. Prietenia ce se dezvoltă între acesta şi Zhavia este plină de momente dulci, dar evident că nu se putea să nu se strecoare şi puţină dramă printe acestea.
Chiar dacă finalul nu are acelaş impact emotional, datorită lipsei elementului tragic, comparativ cu ,,Malakai’’, acesta nu lasă de dorit.
În concluzie, această carte pur şi simplu mi-a plăcut. Am avut parte de o poveste frumoasă de dragoste condimentată de suficiente momente dramatice, combinaţia perfectă pentru romanticul incurabil din noi toţi.
nota: 4\5


Poate vrei să citeşti şi:

Comentarii