IT (2017)-RECENZIE FILM
,,IT’’ este un film american apărut în 2017, ce aparţine genului horror-supranatural, bazat pe romanul cu acelaşi nume al autorului Stephen King.
În mare parte, acest film urmează, cu mici alteraţi, firul narativ prezentat în prima parte a romanului, cea care îi înfăţişează pe cei şapte protagonişti la vârsta de 11 ani. Aceste alterații apar, în primul rând datorită faptului că regizorul filmului, Andy Muschietti a decis să avanseze momentul acţiunii cu 27 de ani, astfel referinţele la cultura pop au fost adaptate anilor ’80,spre deosebire de anii ’50 aleşi de Stephen King. Totodată firul narativ a fost modificat pentru a avea o structură mai succintă care să poată fi prezentat clar în cele 135 de minute ale acestui film.
Pe scurt, filmul prezintă povestea a şapte tineri ce sunt terorizaţi de o entitate demonică, IT, sau numită adesea Pennywise. Acesta jonglează şi se hrăneşte cu fricile copiilor, care trebuie să îşi unească forţele pentru a-l opri.
 |
| Jaeden Martell în rolul lui Bill Denbreough Sophia Lillis în rolul lui Beverely Marsh Finn Wolfhard în rolul lui Richie Tozier Jack Dylan Grazer în rolul lui Eddie Kaspbrak Wyatt Oleff în rolul lui Stan Uris Jeremy Ray Taylor în rolul Ben Hanscom Chosen Jacobs în rolul lui Mike Hanlon |
Spre deosebire de majoritatea filmelor horror care se axează în special pe cât de tare pot îngrozi spectatorul, acest film reuşeşte să capteze idea principală a cărţii, prietenia formată între aceşti şapte copii şi maturizarea fiecăruia, o noutate pentru genul horror. Cu toate că formarea relaţiei dintre ei a fost puţin grăbită, şi totodată presărată cu anumite momente dramatice pentru a putea avea şi un impact emoţional, a reuşit să transmită acele sentimente specifice vârstei personajelor, lucru care este important și în cazul cărții.
Faptul că acest film se încadrează la cele nerecomandate copiilor sub 15 ani ( în România) i-a dat posibilitatea regizorului să includă o abundenţă de elemente degustătoare, precum şi libertatea de a pune în scenă crimele comise de Pennywise în carte dar, cel mai important, limbajul necenzurat al copiilor şi nonşalanţa cu care înjură, reflectând un comportament specific vârstei cât şi o reprezentare mai bună a cărţi. Cu toate acestea, anumite lucruri făcute de personaje ce ar putea fi considerate rasiste sau prea explicite nu se regăsesc în film.
Un exemplu ar fi modul cum este interpretat Richie Tozier , care, chiar dacă în continuare este caracterizat de faptul că vorbeşte mult, şi doar în momentele nepotrivite, vocile pe care acesta le interpreta au fost eliminate din film, majoritatea fiind diferite interpretări ale oamenilor de culoare. Nu s-ar fi potrivit cu standardele legate de rasism ale zilelor noastre. Richie, în continuare este cel care aduce elementul comic, aşa că nu consider că personajul lui a avut de suferit. Totuşi, în carte, ca adult, acesta ajunge actor de voci, datorită acestui talent al lui, lucru care rămâne de remediat în viitorul film, acum că această abilitate a fost exclusă.
Abuzul suferit de Beverly datorită tatălui ei este de asemenea redus, reieşind în mare parte doar din scena în care aceasta decide să se tundă scurt.
Cea mai dramatică schimbare când vine vorba de personaje este cea a lui Mike Hanlon datorită incidentelor rasiste prin care trece în carte. Acesta era adesea batjocorit din cauza culorii pielii lui, însă, în carte, odată cu problema etnicității lui venea şi o istorie a familiei sale prin intermediul căreia acesta vine cu indicii şi informaţii ce ajută la înfrângerea clovnului. În film acesta este batjocorit datorită sărăciei, şi ajunge să contribuie la doborârea antagonistului doar fiindcă aduce ,,pistolul cu cuie’’ utilizat de acesta cănd îşi ajuta familia la fermă. Din păcate aceste lucruri îl fac pe Mike să se piardă în rândul personajelor secundare.
Faptul că acţiunea filmului se petrece în anii ’80, dă ocazia filmului de a include elemente ale culturii pop mai recente ce cu siguranţă au fost familiare unei audienţe mai largi, dar odată cu această schimbare a venit şi cea a monștrilor înfăţişaţi de IT.
Acesta adesea lua forma unui vârcolac, a unei mumii sau a lui Frankenstein, monştrii din filme horror populare ale momentului ce ar fi îngrozit orice copil pe atunci. Deoarece aceste creaturi nu reprezintă acelaşi lucru pentru audienţa anului 2017, Muschietti a optat pentru a înlocui vârcolacul ce-l bântuia pe Richie chiar cu Pennywise, mumia văzută de Ben cu un copil dispărut, şi pasărea ce-l îngrozea pe Stan cu o femeie dintr-o pictură.
Chiar dacă filmul se axează în special pe aceşti copii, nu dezamăgeşte nici în departamentul horror-ului datorită lui Pennywise care aduce acestui film, horror-ul modern de care are nevoie un film de groază în ziua de azi. Scurtele scene tensionate dinaintea apariţiilor lui reuşesc cu uşurinţă să te sperie.
Acest film a reprezentat o adevărată inovaţie la nivelul filmelor horror, datorită acestui al doilea element, grupul de tineri ce leagă o strânsă şi frumoasă prietenie ce aduce şi un impact emoțional.
Lucrul acesta reiese din succesul acestui film pe plan financiar cât şi în rândul criticilor, doborând multe recorduri.
În concluzie, cu toate alterările făcute la nivelul firului narativ acest film este exact ce ar trebui să fie, datorită abordării inovative alese de Muschietti. Ca privitor ai ocazia să te ataşezi de personaje astfel încât momentele tensionate să însemne mai mult decât puţin suspans înainte de o sperietură, dorindu-ţi ca aceşti copii să reuşească cu adevărat. Cu toate acestea, cartea reuşeşte să ofere mult mai mult decât atãt la nivelul personajelor cât şi la cel al întâmplărilor, dar dacă ai doar două ore pentru a te familiariza cu acest univers creat de Stephen King creaţia lui Andy Muschietti este mai mult decât satisfăcătoare.
nota: 4\5
Poate vrei să citeşti şi:
Comentarii
Trimiteți un comentariu